DECAS este un inventar de personalitate ce masoara cele cinci dimensiuni fundamentale ale personalitatii:

* Deschiderea
* Extraversiunea
* Constiinciozitatea
* Agreabilitatea
* Stabilitatea emoțională.

Spre deosebire de DECAS, care evaluează cele cinci mari dimensiuni din registrul normal al personalității, PCF se focalizează pe registrul clinic al personalității. În urma aplicării PCF se poate aprecia măsura în care persoana prezintă sau nu prezintă o tulburare de personalitate și pot fi identificate trăsăturile disfuncționale caracteristice persoanei evaluate.

Această versiune a inventarului (BDI-II) a fost construită pentru evaluarea simptomelor corespunzătoare criteriilor de diagnostic pentru tulburările depresive cuprinse în Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale – ediţia a IV-a al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM – IV, 1994).

STAI®-Y este instrumentul ideal pentru măsurarea nivelului de anxietate la adulți. Inventarul este de tip autodeclarativ și abordează în mod specific anxietatea, diferențiind între condiția temporară a anxietății ca ”stare” și cea generală, de mai lungă durată, recunoscută drept anxietatea ca ”trăsătură”.

Chestionarul PDSQ permite obţinerea atât a unui scor general al psihopatologiei, cât şi a scorurilor la subscale specifice, vizând 13 tulburări de pe axa I: Tulburare depresivă majoră, Tulburare de stress posttraumatic, Bulimie/ alimentaţie compulsivă, Tulburare obsesiv-compulsivă, Tulburare de panică, Tulburări psihotice, Agorafobie, Fobie socială, Abuz/ dependenţă de alcool, Abuz/ dependenţă de medicamente (droguri), Tulburare de anxietate generalizată, Tulburare de somatizare, Ipohondrie.

Utilizând chestionarele ASEBA se pot obţine rapid date standardizate referitoare la un spectru larg de competenţe, comportamente adaptative şi probleme. Pe baza scalelor ASEBA se poate evalua funcţionarea adaptativă a copiilor între 6 şi 18 ani si următoarele categorii de probleme: Anxietate/Depresie (I), Însingurare/Depresie (II), Acuze somatice (III), Probleme de relaţionare socială (IV), Probleme de gândire (V), Probleme de atenţie (VI), Neatenţie, Hiperactivitate/Impulsivitate, Comportament de încălcare a regulilor (VII), Comportament Agresiv (VIII). În termenii criteriilor DSM aceste probleme acoperă următoarele tulburări: tulburări affective, tulburări anxioase, tulburări somatice, ADHD, tulburări de tip opoziţionist, tulburări de conduită.

M-PACI® este un instrument comprehensiv special creat pentru a ajuta specialistul în domeniul sănătății mintale să identifice corect problemele psihologice ale copiilor cu vârsta de 9-12 ani. Spre deosebire de instrumentele care se axează pe o singură arie, cum ar fi anxietatea sau depresia, evaluarea cu M-PACI® oferă o viziune integrată, care sintetizează stilurile de personalitate emergente și sindroamele clinice, ajutând specialiștii în detectarea semnelor timpurii ale tulburărilor corespunzătoare Axei I și Axei II.

Prin urmare, acestea reflecta problemele cele mai relevante pentru întelegerea comportamentului si preocuparilor adolescentilor. MACI contine 31 de scale:

Doisprezece Patternuri de personalitate (Axa II):
– Introvertit,
– Inhibat,
– Trist,
– Supus,
– Dramatic,
– Egoist,
– Insubordonat,
– Puternic,
– Conformist,
– Opozitionist,
– Auto-devalorizare,
– Tendinte borderline.
Opt Preocupari exprimate, care evalueaza sentimentele si atitudinile în legatura cu probleme care tind sa preocupe majoritatea adolescentilor cu probleme:
– Identitate difuza,
– Auto-depreciere,
– Dezaprobare corporala,
– Disconfort sexual,
– Insecuritate în raport cu covârstnicii,
– Lipsa interesului social,
– Neîntelegeri în familie,
– Abuz în copilarie.
Sapte Sindroame clinice frecvent întâlnite la populatia adolescenta:
– Disfunctii alimentare,
– Predilectie spre abuz de substante,
– Predispozitie spre delincventa,
– Tendinte impulsive,
– Trairi anxioase,
– Trairi depresive,
– Tendinte suicidare.
Trei Indici de modificare, meniti sa evalueze stilul de raspuns al persoanei evaluate:
– Dezvaluire,
– Dezirabilitate,
– Devalorizare.
Testul mai ofera si rezultatul unei scale de validitate, precum si a câte trei Scale fateta Grossman pentru fiecare dintre cele 12 Patternuri de personalitate. Scalele fateta Grossman ajuta clinicianul sa aprofundeze utilitatea MACI prin identificarea domeniilor cele mai problematice pentru adolescent, oferind astfel un ghid optim pentru terapie si consiliere.
– Scala Introvertit: Expresie impasiva, Apatic temperamental, Neangajat interpersonal;
– Scala Inhibat: Expresie agitata, Aversiv interpersonal, Imagine de sine alienata;
– Scala Trist: Temperament trist, Expresie neconsolata , Pesimist cognitiv;
– Scala Supus: Docil interpersonal, Temperament pacifist, Incompetent expresiv;
– Scala Dramatic: Cautare de atentie în relatiile cu ceilalti, Imagine de sine sociabila, Instabil cognitiv;
– Scala Egoist: Imagine de sine admirabila, Expansiv cognitive, Exploatator interpersonal;
– Scala Insubordonat: Impulsiv expresiv, Mecanism demonstrative, Iresponsabil interpersonal;
– Scala Puternic: Dur interpersonal, Precipitat expresiv, Mecanism de izolare;
– Scala Conformist: Disciplinat expresiv, Respectuos interpersonal, Imagine de sine constiincioasa;
– Scala Opozitionist: Imagine de sine nesatisfacatoare, Expresie plina de resentimente, Interpersonal contrar celorlalti;
– Scala Auto-devalorizare: Neîncrezator cognitive, Imagine de sine nefavorabila, Temperament disforic;
– Scala Tendinte Borderline: Temperament labil, Capricios cognitiv, Imagine de sine incerta.

MASC este un instrument de screening practic și eficient pentru măsurarea anxietății la copiii cu vârstele cuprinse între 8 și 19 ani, validând diferite clustere de simptome, include patru tulburări de anxietate cu debut în copilărie: tulburarea de anxietate generalizată, fobia socială, copingul anxios, simptomele fizice și anxietatea de separare.

Conners 3 oferă o evaluare amplă a copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani, luând în considerare atât condiţiile sociale, cât și pe cele școlare și de acasă ale acestora. Conners 3 este nepreţuit pentru luarea deciziilor în diagnosticul clinic și pentru stabilirea eligibilităţii educaţionale, pentru planifi carea și monitorizarea intervenţiilor, într-un context de cercetare și în scop de screening.

CDI® evaluează prezenţa şi severitatea anumitor simptome depresive ale copiilor și adolescenților cu vârste între 7 și 19 ani, în vederea elaborării unui plan de tratament. Este utilizat cel mai adesea în şcoli, clinici de consiliere şi secţii de pediatrie de către psihologi, asistenţi social, consilieri şi alţi specialişti în sănătate mintală. CDI® diferenţiază copiii cu tulburări depresive sau distimice de elevii normali, dar şi de cei cu alte tulburări psihiatrice. CDI® este ideal oricând este necesară o evaluare a depresiei şi a problemelor asemănătoare ale copiilor, care să fie în acelaşi timp rapidă, dar totuşi completă prin scorurile factoriale oferite. De asemenea, CDI® este ideal atunci când sunt necesare informaţii clinice mai amănunţite.

* Simți o stare de tristețe generalizată, sau ai fost diagnosticat cu depresie
* Te confrunți cu stări de anxietate, atacuri de panică, fobii
* Întâmpini dificultăți în relația de cuplu și cauți mai multă claritate
* Întâmpini dificultăți în relațiile cu cei din jurul tău – cu familia, prietenii, colegii sau superiorii
* Ai o stimă de sine scăzută și nu ai încredere în tine
* Întâmpini dificultăți în viața profesională, nu îți găsești motivația de a face lucruri, sau locul de muncă actual nu îți aduce bucurie și vrei o schimbare, însă nu știi de unde să începi
* Ai pierdut o persoană dragă din viața ta, sau treci printr-o despărțire/divorț
* Te confrunți cu adicții de diferite substanțe sau ai obiceiuri nesănătoase, autodistructive, care îți fac viața un calvar
* Treci printr-o perioadă dificilă din viața ta și te simți copleșit/ă, fără resurse, la capătul puterilor
* Îți este dificil să-ți gestionezi furia și reacțiile impulsive, ceea ce îți afectează realțiile cu ceilalți
* Te confrunți cu tulburări de alimentație sau dificultăți de somn
* Ai trecut printr-un eveniment traumatic sau ai avut mai multe experiențe care te-au marcat de-a lungul vieții tale
* Ai fost diagnosticat cu tulburare borderline, tulburare obsesiv-compulsivă, anxietate, depresie
* Teste standardizate pentru evaluarea clinică: Inventarul de personalitate DECAS, Inverntarul de personalitate pentru aspectele clinice PCF, JVIS – chestionar pentru măsurarea intereselor în vederea orientării vocaționale, Inventarul de Depresie Beck – pentru măsurarea severității depresiei (adolescenţi și adulți)

SMALSI este un chestionar de autoevaluare, conceput pentru a evalua 10 constructe principale asociate cu motivaţia şcolară şi cu strategiile de învăţare. Șapte dintre acestea se axează pe punctele tari ale elevului, iar trei vizează punctele slabe ale acestuia.

PUNCTE TARI ALE ELEVILOR
Strategii de studiu: Selectarea informaţiilor importante, realizarea de legături între informaţiile asimilate deja şi cele asimilate recent, strategii de memorare pentru codificarea informaţiilor
Abilităţi de luare de notiţe/ ascultare: Capacitatea de a selecta informaţiile importante pentru luarea eficientă de notiţe şi organizarea acestora
Strategii de citire/ înţelegere: Parcurgerea, monitorizarea şi recitirea textelor, inclusiv autotestarea pentru a asigura înţelegerea conţinutului
Abilităţi de scriere/ cercetare: Cercetarea temelor în orice mod, organizarea proiectelor scrise, verificarea erorilor făcute
Strategii folosite la teste: Creşterea eficienţei legate de participarea la teste/ examinări, inclusiv eliminarea răspunsurilor improbabile şi a ghicitului strategic
Tehnici de organizare: Organizarea materialelor primite la şcoală şi a celor de studiu, structurarea sarcinilor, inclusiv a temelor şi a altor proiecte
Gestionarea timpului: Utilizarea eficientă a timpului pentru finalizarea temelor, conştientizarea intervalului de timp necesar pentru realizarea sarcinilor şcolare

PUNCTE SLABE ALE ELEVILOR
Motivaţie academică scăzută: Lipsa motivaţiei intrinseci necesare pentru a se implica şi a avea succes în sarcinile academice
Anxietatea faţă de teste: Experienţa elevului de a manifesta simptomele anxietăţii legate de teste/ examinări, performanţa scăzută la teste cauzată de îngrijorarea excesivă
Dificultăţi de concentrare/ atenţie: Dificultatea de a participa la ore/ cursuri şi la alte sarcini şcolare, monitorizarea şi concentrarea atenţiei asupra performanţei şi a evitării elementelor perturbatoare

ABAS oferă o evaluare comprehensivă, bazată pe norme culese cu grijă, a abilităților adaptative ale persoanelor. Acest instrument are o arie largă de utilitate, aplicându-se de la nou-născuți și până la vârsta de 89 de ani.
Evaluarea abilităţilor adaptative poate oferi informaţii importante pentru diagnosticare şi pentru planificarea tratamentului sau a intervenţiei pentru persoane cu:
întârzieri de dezvoltare,
factori de risc biologici,
traume craniene,
autism,
ADHD,
tulburări de ȋnvăţare şi comportament,
insuficienţă senzorială,
dizabilităţi sau traume fizice,
sănătate precară,
insuficienţă motorie,
tulburări emoţionale,
leziuni cerebrale,
atac cerebral,
demenţe, Alzheimer, tulburări legate de consumul de diverse substanţe, tulburări psihotice şi multiple dizabilităţi.

Instrument folosit în detectarea potențialelor probleme de dezvoltare ale copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 6 ani. Conține 125 de itemi sub forma unor sarcini interactive și urmărește evaluare de tip screening a nivelului de dezvoltare pe domeniile personal-social, motor fin-adaptativ, limbaj, motor grosier.

PCRI™ a fost dezvoltat pentru a oferi o imagine clară a modului în care părinții se simt cu privire la copiii lor și la sarcina de a fi părinte. Acest instrument aduce o perspectivă normativ-comparativă evaluării calitative a interacțiunilor părinte-copil. Itemii săi au fost selectați pentru a măsura o gamă largă de tendințe de parenting și comportamente legate de parenting. Unii dintre itemi prezintă atitudini generale față de a fi părinte, iar alții sunt concepuți să obțină răspunsuri specifice relației unui părinte cu un anumit copil.

PSI™-4 măsoară stresul în sistemul părinte-copil pe baza percepției părintelui asupra caracteristicilor copilului, caracteristicile personale ale părintelui și interacțiunii dintre copil și părinte. Acest instrument a fost utilizat într-o varietate de contexte clinice și de cercetare în ultimii ani. Cea mai comună utilizare este pentru screening-ul și triajul în vederea evaluării sistemului parental și identificării aspectelor care ar putea duce la probleme în ceea ce privește comportamentul copilului sau al părintelui. Stresul parental este un fenomen universal, însă modul în care acesta se manifestă și este perceput poate varia semnificativ în funcție de contextul cultural.