Bună dragilor,
Astăzi vreau să vorbesc despre libertatea de a alege, capacitatea de a lua decizii și despre adevărații învingători.
Calea sigură către insuccesul unui copil este aceea ca un părinte să ia toate deciziile în locul lui.
De ce?
Pentru că cel mic va deveni un roboțel care va opera doar după pogramele introduse de părinți, iar atunci când se va confrunta cu o provocare diferită de cele anterioare, când va avea o decizie importantă de luat de unul singur va căuta în programele după care a funcționat până atunci și nu va găsi răspunsul. Rezultatul este inevitabil acela de a se bloca în inacțiune.
Unul dintre cele mai importante aspecte pe care le avem de stăpânit este capacitatea de a lua decizii, iar aceasta se dezvoltă ca orice altă abilitate prin practică și experimentare.
Teoria ca teoria, dar practica ne omoară.
De ce îi omoară practica pe oameni atunci când trebuie să ia decizii?
Pentru că atunci când erau copii au luat alții hotărâri în locul lor, pentru că nu li s-a dat de ales și au auzit de zeci de ori „fă ce spun eu pentru că sunt mai mare și știu mai bine”, dar de foarte puține ori au aflat motivele pentru care trebuie să facă lucrul respectiv, pentru că e mai ușor să-și asume alții responsabilitatea pentru acțiunile tale iar dacă greșești să ridici din umeri și să spui „n-am știut, așa a zis mama”, pentru că pe termen scurt este mai ușor și mai eficient să iei tu cele mai bune decizii pentru copilul tău fără să te gândești care sunt consecințele pe termen lung. În esență pentru că atât părinții cât și copiii trăiesc în zona de confort acolo unde cei mari și experimentați iau decizii pentru cei mici și neștiutori.Dar această regulă nu este valabilă și în viață, la maturitate mai devreme sau mai târziu fiecare trebuie să ia decizii pentru el însuși, să-și asume responsabilitatea propriei vieți. Iar acum întrebarea este cât de bine pregătit ești pentru a lua decizii dacă nu ai mai facut-o niciodată până atunci? Câtă încredere ai în tine dacă este prima oară când poți alege? Ai filtrul propriu prin care să treci informațiile sau cauți răspunsurile la altcineva?
Oricât de comod este să luăm noi decizii pentru ceilalți, să nu uităm că le facem un deserviciu. Și oricât de comod este ca altcineva să ia decizii pentru noi, să nu uităm că ne facem nouă un deserviciu.
Este important să-l pregătești pe copil astfel încât el să poată lua decizii bune pentru el însuși, amintește-ți că nu-l poți însoți întreaga viață sau să gândești în locul lui și nici nu cred că ți-ai dori acest lucru. Lasă-l să-și asume riscuri sănătoase și să-și rezolve singur problemele în măsura în care poate face acest lucru.Totodată, atunci când copiii au capacitatea de a decide se simt mai puternici, mai încrezători în forțele porprii. Singurul lucru care îți rămâne de făcut este să hotărăști care sunt acele decizii pe care un copil le poate lua în funcție de vârsta lui.
Am văzut și copii și adulți marionetă, care erau coordonați de părinții lor, chiar dacă aveau 40 de ani și în mod trist nu-și trăiau propria viață, iar nefericirea li se citea pe față. Nimic nu mi se pare mai trist decât să uiți de tine și să trăiești pentru ceilalți și urmând regulile lor.
Îndemnul meu pentru astăzi este acela de a nu crește oameni marionetă, ci oameni care gândesc pentru ei înșiși, care își asumă repsonsabilitatea pentru tot ceea ce atrag în viața lor și pentru experiențele pe care le trăiesc, care se bucură de succesele obținute și de obiectivele pe care singuri și le-au setat și le-au atins, sau care învață din propriile greșeli și au puterea să încerce până ce vor reuși.
Sunt oamenii ce emană forță morală și-i inspiră și pe ceilalți în drumul lor, astfel de oameni ar trebui să creștem, pentru că avem nevoie de mai mulți. Să creștem învingători.
Și noi…să creștem împreună cu ei!
Cu drag,
Adriana
 
Sursă foto aici
