Romania, la un pas distanță de a avea o lege anti-bullying

Bine te-am (re)găsit,

Vineri, 9 Martie, am participat la a doua Masă rotundă din cadrul Campaniei Gradinițe şi şcoli fără bullying, ce a avut loc la Parlament. La dezbatere au participat peste 40 de reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying. Astfel se urmărește transpunerea în legislaţie a soluţiilor de stopare a fenomenului de bullying.

Sentimentul meu, în urma acestei întâlniri, a fost că sunt programe de prevenire a bullying-ului realizate de diferite organizații, însă:

  1. Acest fenomen nu este asumat de oamenii care sunt în contact direct cu copiii – părinți, dascăli. Desigur, nu este vorba despre toți, însă o parte dintre ei nu acordă importanță acțiunilor de bullying, fie le consideră copilării, fie nu conștientizează impactul pe termen lung al acestora, fie se bazează pe ideea că și ei au supraviețiuit în vremuri grele, așadar și copilul va face față, fie chiar ei practică bullying-ul și atunci negarea este cea mai ușoară cale de a nu te confrunta cu acțiunile tale.
  2. Programele sunt dezvoltate de diferite organizații, fiecare în părticica ei. Avem nevoie să le aducem într-un program unitar, unde fiecare organizație poate contribui cu informațiile și experiențele sale, astfel încât strategia dezvoltată să fie una la nivel național.

Un alt aspect surprinzător a fost acela că fenomenul este respins de la bun început pentru că poartă un nume „împrumutat”. Inițiatorii acestui program – Radio Itsy Bitsy și Asociația Părinților Isteți – au căutat un termen în limba română care să descrie acest fenomen, însă nu există un termen care să cuprindă toate elementele prezente în bullying. Cel mai apropiat este cel de hărțuire, însă bullying-ul nu este DOAR hărțuire. 

Așadar, mulți consideră nu doar termenul a fi „împrumutat”, ci și fenomenul.

Nu știu cum am mai putea nega existența bullying-ului, mai ales atunci când zilnic auzi astfel de povești de la cei cu care lucrezi (copii, părinți, dascăli), de la propriul copil care a fost victimă sau martor, sau de la elevii pe care îi ai în clasă.

Cum mai poți nega acest fenomen când …?

Când auzi de un copil care este zilnic tachinat la școală cu porecle precum: Muta! Grasule! Prostul clasei! Când vezi un copil de clasa 0 care este aproape zilnic închis în baie de către colegii săi mai mari (clasele III-IV) și pus să lingă pe jos prin toaletă sau să bage mâna în vasul de WC. Când afli de la o adolescentă că pe canalele de socializare sunt împrăștiate zvonuri despre relațiile sexuale pe care le întreține în toaleta școlii cu profesorii (?!!), deși aceste zvonuri nu sunt reale și sunt răspândite din dorința de răzbunare.

Sunt cazuri reale, cazuri frecvente în viața copiilor. Nu putem să mai fim orbi și surzi la astfel de suferințe care iau forma bulgărelui de zăpadă, ce pornesc de la un lucru mic – o poreclă, o palmă peste cap, tachinări – și ajung un coșmar trăit zilnic.

Salut inițiativa celor ce au organizat această acțiune: deputaţii Andrei Pop şi Petre Florin Manole, Asociaţia Părinţilor Isteţi, Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP PR.

După mai bine de două ore de lucru împreună, autorităţile şi societatea civilă au stabilit următoarele acţiuni menite să conducă la prevenirea şi combaterea fenomenului de bullying în şcoli şi în societate:

  •    Definirea conceptului de “bullying”, în vederea creării unui cadru unitar de înţelegere a fenomenului, în baza căruia să poată fi dezvoltat un text legislativ corect şi eficient, în combaterea şi prevenirea fenomenului de bullying în toate formele sale, atât din punctul de vedere al formelor de manifestare, cât şi al contextelor în care se manifestă;
  •    Definirea rolului tuturor participanţilor la bullying, inclusiv a martorilor – şi includerea lor în cadrul legislativ;
  •    Conştientizarea fenomenului în societate, la nivelul tuturor stakeholderilor;
  •   Organizarea/înfiinţarea unui centru de raportare şi monitorizare a tuturor cazurilor de bullying, conform definiţiei. Stabilirea modului de organizare şi funcţionare a acestei instituţii;
  •    Comunicarea, revizuirea şi îmbunătăţirea (acolo unde este cazul) legislaţiei deja existente, care reglementează violenţa asupra copiilor, hărţuirea, dreptul la demnitate;
  •   Identificarea unor soluţii legislative de optimizare a activităţii consilierilor şcolari prin normarea posturilor acestora de la 800  la 400 de copii;
  •     Crearea unui program naţional de prevenire şi conştientizare a fenomenului de bullying în România;
  •    Implicarea copiilor în analiza şi definirea termenului de bullying şi prezenţa lor în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România;
  •      Implicarea mediului universitar în dezbaterea despre stoparea fenomenului de bullying în România.

Cei prezenţi au discutat deja şi paşii următori ce vor fi parcurşi pentru îndeplinirea rezoluţiei de mai sus, pentru a aduce o schimbare de impact în prevenirea si diminuarea bullying-ului în societate, contribuind astfel la o mai bună sănătate emoţională a românilor.

Pentru mine, bullyingul este un barometru negativ. Suntem pe locul 3 în Europa privind acest fenomen, iar intenţia mea este să acţionez printr-un proiect legislativ care să contureze procedurile necesare pentru partea de prevenire, în primul rând, dar şi pentru partea de tratare. Succesul oricărei iniţiative legislative stă în consultarea şi implicarea celor care cunosc îndeaproape problema şi mă bucur că au raspuns pozitiv invitației noastre toți cei prezenți la dezbatere. Dialogul şi colaborarea sunt cele care vor duce la succesul acestei iniţiative,” spune deputatul Andrei Pop.

„Sunt foarte încrezătoare că societatea civilă împreună cu autorităţile vor reuşi să conlucreze pentru diminuarea fenomenului de bullying. Aşa cum, acum 2 ani, împreună am făcut posibilă legea 1 iunie zi liberă naţională şi am contribuit la conştientizarea importanţei timpului de calitate părinte-copil, aşa cred că vom reuşi şi acum. Urmează să ne consultăm în curând şi cu elevii, pentru că este foarte important să îi includem în proces, ei fiind cei care se confruntă zilnic cu fenomenul de bullying şi sigur ne vor îmbogăţi perspectiva.” Nadia Tătaru, preşedinte Asociaţia Părinţilor Isteţi şi co-fondator Itsy Bitsy FM.

La nivel european, România se situează pe locul 3 la bullying în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit raportului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

 

În studiul naţional efectuat de Organizaţia Salvaţi Copiii în anul 2016 se arată că:

Ø  1 din 4 copii era umilit în mod repetat la şcoală, în faţa colegilor;

Ø  1 din 6 copii era bătut în mod repetat;

Ø  1 din 5 copii umilea în mod repetat un alt copil la şcoală;

Ø  în mod repetat, în şcoală, 3 din 10 copii erau excluşi din grupul de colegi;

Ø  7 din 10 copii au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar.

 

Este nevoie de investiție și conștientizare la fiecare nivel de funcționare a sisemului de învățământ – de la cel strategic, unde se creează cadrul legal de gestionare a bullying-lui, până la firul ierbii, în sala de clasă, pe culoarele școlii, unde prevederile normative se transformă în atitudini și comportamente cheie. Nu trebuie lăsați în afara ecuației părinții și comunitatea, pentru că, adeseori, acolo se învață strategii agresive de comportament”, a afirmat Marius Rusu, psiholog în cadrul Programului de combatere a violenței în cadrul Organizației Salvați Copiii.

 

La dezbatere au participat reprezentanţi ai: Parlamentului, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Tineretului şi Sportului, Avocatului Poporului, Serviciului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, ANPDCA, CMBRAE, Reprezentanţi ai ambasadei SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, mediator Bruno Demaille, psihologi, sociologi şi alte organizaţii şi specialişti, care se ocupă de prevenirea şi rezolvarea cazurilor de bullying.

Gânduri bune,

Adriana Mitu

Spune-mi părerea ta aici: