Învățarea prin fascinație, sau cum le cultivăm copiilor motivația și dorința de cunoaștere

Bine te-am (re)găsit,

La începutul acestui an citeam despre programele educaționale revoluționare. Cunoșteam o parte dintre informații, altele au fost vești noi pentru mine. 

Citind materialul m-am hotărât să scriu un articol despre una dintre tendințe, tocmai pentru că este foarte puțin utilizată în România, deși este un catalizator pentru motivație și dorința de învățare, lucruri care se diminuează la școlari ușor, ușor începând cu clasa a II-a, până când dispar cu desăvârșire.

Învățarea prin fascinație (în engleză wonder learning)

Când vorbim despre fascinație, vorbim despre mirare, curiozitate și interes. Atunci când ne întrebăm cum funcționează un lucru, sau când apare șirul interminabil al „de ce?”-urilor, în jurul vârstei de 3-4 ani, aceasta este minunarea, fascinația, cea care ne ajută să fim curioși, motivați și dornici să aflăm mai multe informații.

Opusul minunării este plictiseala. Plictiseala este benefică pentru copii, în anumite limite. Însă, când vorbim despre școală vorbim despre o plictiseală generală și constantă. Plictiseala a devenit mai mult un fel de a trăi viața de școlar, decât o simplă stare trecătoare. Aceasta duce, desigur, la scăderea motivației în învățare, la reticența copilului de a-și face temele sau de a merge la școală sau la evitarea nesfârșită a realizării unei sarcini legate de școală.

Toate acestea se întâmplă pentru că am uitat să integrăm fascinația în procesul de învățare. 

Astăzi voi prezenta cele mai simple moduri în care fascinația poate fi adusă în sala de clasă.

 Trezirea fascinației implică mai multe etape:

  1. Anticiparea – sentimentul că ceva neașteptat se va întâmpla și dorința de a afla mai multe despre lucrul respectiv
  2. Întâlnirea cu minunea – momentul în care elevul are contact cu obiectul/situația/fenomenul care i-a stârnit curiozitatea
  3. Investigarea – cercetarea lucrului care îi trezește curiozitatea pentru a afla mai multe
  4. Descoperirea – realizarea faptului că există o mulțime de lucruri noi de aflat
  5. Propagarea – să continui să lucrezi cu această fascinație pentru a o împărtăși altora și a o dezvolta.

Întâlnirile fascinante îi motivează pe cei ce învață să vadă un fenomen din diferite perspective.

Știu că există profesori și învățători care trezesc fascinația copiilor, indiferent de materia pe care o predau. Iar elevii îi iubesc pe acești dascăli și iubesc ceea ce învață de la ei.

Cum putem pregăti etapele pentru a stârni minunarea în sala de clasă:

Anticipația se poate pregăti folosind ghicitori, întrebări, conversații misterioase, sau imagini, obiecte. Spre exemplu într-o clasă unul dintre elevi a adus o sămânță a unui copac, iar învățătoarea le-a propus elevilor ca până la ora de științe din săptămâna aceea să caute cărui copac aparține sămânța. Sau poate fi un eveniment în care copiii ies din clasă și merg într-un loc ciudat sau nou. Elevii pot călători fizic, sau doar imaginar, prin intermediul unei povești, sau prin intermediul unei imagini sau a unui filmuleț.

Întâlnirea cu lucrul fascinant ar trebui să fie inspirațională, nu înspăimântătoare. Poate fi construită, spre exemplu, folosind o masă cu obiecte ciudate, cum ar fi roci, sau fosile, un caleidoscop, un dinte, o mărgică, un ceas cu mecanismul la vedere, sau orice lucru care le poate trezi curiozitatea elevilor. Poate fi o călătorie spre un loc nou, spre exemplu o excursie în grădină pentru a descoperi gândăcei, sau semințe, sau frunze cu un tipar diferit. Poate fi un puzzle sau un truc magic.

Folosesc deseori la cursuri, cu elevii de toate vârstele, săculețul magic. Este un joc foarte iubit de copii de orice vârstă, de la cei de grădiniță, până la adolescenți.

Am un săculeț în care sunt diferite materiale cu texturi de tot felul: o pană, o piatră, un con de brad, o bucată de catifea, un puf moale și așa mai departe. Folosesc o eșarfă cu care îi leg pe copii la ochi, iar ei bagă mâna în sac, aleg un obiect și spun cum îl simt: moale/tare, din ce material cred că este făcut, dacă e aspru sau fin, ce culoare cred că care și apoi ghicesc ce poate fi. 

De asemenea, copiii pot aduce și ei obiecte care le trezesc fascinația.

Întâlnirea cu lucrul care îi fascinează ar trebui să le stârnească dorința de a ști mai multe și să adreseze întrebări:

  • Cum funcționează?
  • De ce are această formă?
  • Ce o face atât de frumoasă?
  • Ce se întâmplă în continuare?

Pornind de la ceva ce îi fascinează copiii pot să aleagă un hobby cum ar fi geologia, botanica, astronomia.

Iată 4 principii ale folosirii fascinației în sala de clasă:

  1. Modul în care intrăm în contact cu diferite subiecte face diferența între curiozitate și plictiseală.
  2. Regulile de interacțiune cu obiectul influențează rezultatul final. Dacă copilul poate cerceta sau experimenta lucrul respectiv, el va fi mult mai implicat.
  3. Suntem atrași de lucrurile misterioase, ascunse.
  4. Folosiți simțurile și emoțiile în învățare.

Exemple de aplicare a fascinației în învățare

Mathew McFall a construit o cameră a minunării într-o școală din Marea Britanie. În această cameră a adus lucruri variate, de la plante carnivore, la o mașină de scris din timpul celui de-al doilea război mondial. Iar elevii săi au devenit extrem de curioși, implicați și motivați în procesul de învățare.

McFall a construit și o serie de 8 sesiuni care se succed în învățarea prin fascinație:

  1. Cutia neagră. Este evenimentul de lansare care stimulează anticipația și curiozitatea. Pe o masă se plasează o cutie cu un obiect ciudat specific materiei pe care o predă profesorul. Cutia este acoperită cu o bucată de material negru. Sau în cutie poate fi un indiciu, sau un puzzle despre materia respectivă. Elevii vorbesc despre ceea ce îi fascinează în legătură cu această materie și sunt invitați la o discuție liberă despre fascinație și curiozitate, precum și rolul lor în procesul de învățare.
  2. Cutia roșie. Elevii caută obiecte fascinante care au legătură cu materia, în afara sălii de clasă. Ele sunt aduse apoi în clasă pentru a fi prezentate celorlalți colegi. Elevii discută despre ce îi fascinează la aceste obiecte.
  3. Cutia portocalie. Este o vânătoare de comori în cadrul școlii. Copiii merg în echipe pentru a căuta în curtea școlii lucruri care îi fascinează. Sunt încurajați să-și adreseze întrebări despre lucrurile pe care le văd în jurul lor. O alternativă aici este să fie plasate indicii de la un puzzle, sau întrebări în diferite locuri ale clasei, ascunse, iar copiii să le caute în echipe.
  4. Cutia galbenă. Elevii vorbesc despre lucrurile pe care le-au găsit și povestesc despre modul în care pot fi prezentate publicului. Pot folosi o lupă pentru a privi lucrurile de aproape, pot organiza lucrurile pe categorii, sau pe mărimi. 
  5. Cutia verde. Elevii realizează expoziții interactive. La expoziții pot aduce obiectele găsite la vânătoarea de comori, filmulețe sau imagini cu lucruri fascinante pe care le-au văzut (un fulger, sau o excursie într-un loc interesant), obiecte aduse de acasă, sau o provocare pentru rezolvarea unei ghicitori, ori a unui exercițiu matematic. Spre exemplu un elev poate dezmembra un telefon mobil vechi, sau poate planta semințe în diferite recipiente, în perioade diferite, pentru a arăta stadiile creșterii unei plante. O curiozitate nu trebuie să fie un obiect fizic, poate fi și o întrebare, precum: Ce sunt tunetele și fulgerele?, sau De ce cochiliile au spirale?
  6. Cutia albastră. Este o excursie către un loc istoric, la un muzeu, sau un alt loc interesant. Elevii notează ceea ce i-a fascinat aici pentru a discuta ulterior la clasă.
  7. Cutia indigo. Elevii pot crea un muzeu sau o expoziție cu lucrurile care îi fascinează, unde vor avea acces și persoane din afara clasei – părinți, bunici, frați. 
  8. Cutia albă. Este o celebrare a fascinației de către toată școala, unde este invitat un public mult mai larg. 

Wonderpolis este o platformă unde este publicată o minune pe zi: O minune pe zi. Accesați link-ul și minunați-vă de lucrurile noi pe care le descoperiți zilnic. 

Așadar, cultivarea curiozității și a fascinației copiilor este un aspect extrem de important pentru stimularea motivației și a dorinței de învățare. Știu că sistemul educațional este destul de limitat în aceste direcții, însă putem lua câteva informații pe care să le aplicăm la clasă, indiferent de domeniul pe care îl predăm. 

Eu folosesc constant ghicitori, curiozități și întrebări intrigante, precum și jocuri senzoriale. Tocmai pentru că știu că în procesul de învățare nu este important doar cu ce rămâne elevul, ci și cum se raportează acesta la informație și odată ce pleacă din clasă dacă mai este curios să descopere de unul singur informații noi.

Descărcați materialul și citiți și despre alte inovații în educație pentru anul 2019: Innovating Pedagogy 2019.

Zi cu fascinație să avem,

Adriana 

 

Sursă foto: Pixabay.com

Spune-mi părerea ta aici: