Călătorie în Țara Emoțiilor (I)

Bine te-am (re)găsit,

Astăzi încep o nouă serie de articole-fulger în care voi cuprinde informații despre emoții, dezvoltarea emoțională a copiilor și inteligența emoțională.

Vor fi răspunsuri scurte și practice pentru întrebările pe care le-am primit în cadrul campaniei „Grădinițe fără bullying”, inițiată de Itsy Bitsy.

Te invit să ni te alături în călătoria în Țara Emoțiilor și să descoperi mai multe despre prietenele noastre, emoțiile.

? Ce sunt emoțiile?

Deși sunt deseori neglijate, emoțiile joacă un rol foarte important în viața noastră.

Dacă viața noastră ar fi un film, putem spune că emoțiile sunt regizorul acelui film, deși nevăzute ele coordonează întreg procesul din spate.

Emoțiile sunt acel factor-cheie care ne determina motivația, luarea deciziilor, modul în care relaționăm cu ceilalți, volumul de imformații reținute și așa mai departe.

Emoțiile vin din interpretarea pe care noi o dăm realității din jurul nostru. Emoțiile nu sunt realitatea, așa cum nici harta nu este teritoriul.

Spre exemplu: acum afară plouă, iar o persoană se simte tristă, o alta se simte bucuroasă, iar o a treia persoană se simte relaxată. Realitatea este una singură – afară plouă, în timp ce interpretările pot varia de la persoană la persoană.

În creier, mai exact în sistemul limbic (amigdala) – centrul emoțiilor, se declanșează răspunsurile pentru situațiile pe care le experimentăm în viața de zi cu zi.

Atunci cand realitatea corespunde cu așteptările, nevoile și dorințele noastre, simțim emoții plăcute, precum: bucurie, mândrie, iubire, curaj. Când realitatea nu corespunde cu așteptările, nevoile și dorințele noastre, simțim emoții neplăcute, precum: furie, teamă, tristețe, gelozie.

O emoție durează doar câteva secunde. Spre exemplu, atunci cand ne lovim de un obiect din cameră și ne înfuriem. Emoția durează câteva secunde, apoi dispare.

O stare emoțională/dispoziție durează câteva zile sau chiar săptămâni, luni. Sunt acele emoții atât de intense, sau care au fost repetate frecvent, încât persistă pe o perioadă îndelungată.

Iar unele dintre acestea devin trăsături afective, care fac parte din personalitatea noastră și ne însoțesc întreaga viață. Spre exemplu, putem spune despre o persoană ca este ursuză, sau timidă, sau că îi tratează cu multă compasiune pe ceilalți.

Emoțiile NU sunt bune sau rele. Toate emoțiile au evoluat pentru a ne ajuta și fiecare vine cu un mesaj (un dar) pentru noi și despre noi. Atunci când învățăm să le ascultăm și să ne ascultăm, vom găsi comori acolo unde credeam că există doar hăuri.

? Cum putem noi, adulții, să îi ajutăm pe copii să înțeleagă ce sunt emoțiile? 

Este esențial pentru copii să aibă un limbaj emoțional, să învețe să-și denumească emoțiile și stările emoționale.

Așadar, primul instrument – vocabularul emoțiilor

Mulți dintre noi, adulții de astăzi, suntem analfabeți emoțional. Atunci când suntem întrebați ce simțim, în general, spunem că ne simțim bine sau prost. În spatele acestui bine sau prost există un întreg spectru emoțional.

Cel mai bun mod de a le explica copiilor ce sunt emoțiile este prin a le vorbi pe limba lor, prin jocuri și povești.

Pornind de la lucrurile concrete – ce simt în corp când trăiesc o anumită emoție și mergând spre ce au gândit, ce comportament au avut în urma emoției respective, cum ar fi putut reacționa diferit. Este un lung proces de educare emoțională care îi conduce la maturitate emoțională.

O alta cale este prin intermediul poveștilor, discutând despre emoțiile personajelor din poveste și chiar citind povești croite pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.

Joc – Detectivul emoțiilorStați pe bancă, în parc, așteptați la coadă și vă plictisți, ori așteptați să intrați în cabinetul medicului? Acestea sunt momente grozave pentru a vă juca de-a „detectivul emoțiilor”. Îi propuneți copilului un joc în care fiecare dintre voi îi observă pe ceilalți și caută cât mai multe indicii despre ei – ce vârstă au, ce fac în acel loc, ce gândesc, cum se simt și așa mai departe.

De asemenea, este esențial să le vorbim copiilor despre emoțiile noastre pentru ca ei să le poată observa și să învețe gestionarea reacțiilor. Și să povestim despre emoțiile celor din jurul nostru. Părintele este un model, iar copilul învață cel mai bine de la acesta prin puterea exemplului personal.

Împrietenirea copiilor cu emoțiile îi ajută să-și dezvolte mecanisme sănătoase care le vor fi de ajutor și la maturitate.

Te invit să povestim mai multe despre emoții, joi, 9 Noiembrie, de la ora 18:30, la Clinica Oana Nicolau.

Evenimentul este gratuit, iar locurile se oferă în ordinea rezervărilor:

Seminar Universul emoțional al copilului – București

Gânduri bune,

Adriana Mitu

 Sursă foto: pixabay

O părere despre “Călătorie în Țara Emoțiilor (I)

Spune-mi părerea ta aici: