Bine te-am (re)găsit,
Am crescut având adânc înrădăcinată ideea că pentru a ne învăța lecția trebuie să ni se ia ceva (pedeapsă) sau să ni se dea ceva (recompensă).
Despre repercusiunile pedepselor s-a tot scris, iar atunci când vorbim despre educație gândim că recompensele sunt necesare, sau cel puțin că ele nu le sunt dăunătoare copiilor.
Bomboane, jucării, activități interesante, buline zâmbitoare, laude; toate oferite copilului cu un scop precis, acela de a-l determina să facă un anumit lucru sau să se comporte într-un anume fel.
Atunci când dorim ca un copil să facă ceva, trebuie să avem în vedere 2 aspecte:
- Ce vrem să facă?
- Care este motivul pentru care vrem să facă lucrul respectiv?
Dacă motivul pentru care un copil este cuminte, generos sau pentru care el își face temele este că va primi o ciocolată, sau că se poate juca o oră în plus pe tabletă, atunci pierdem din vedere obiectivul educației pe termen lung, acela de a forma adulți responsabili.
Un studiu realizat în anul 1973 pe preșcolari a evidențiat felul în care recompensele (motivația extrinsecă) pot interfera cu dorința naturală de învățare sau cu plăcerea de a face un anumit lucru (motivația intrinsecă).
În acest experiment cercetătorii au studiat ce se întâmplă dacă un copil este recompensat pentru o activitate pe care în mod normal o face cu plăcere. Activitatea aleasă a fost desenul. În urma experimentului s-a ajuns la concluzia că cei ce au primit o recompensă așteptată sau neașteptată, au manifestat un interes mai scăzut pentru activitea respectivă, odată ce nu au mai fost recompensați, în timp ce copiii care nu au primit recompense au desenat în continuare cu plăcere.
Așadar, recompensele pot fi dăunătoare atunci când discutăm despre învățare și nevoia de cunoaștere, care se manifestă natural la copii, dar care de multe ori este înăbușită prin surse de motivare exterioare.
Într-una dintre școlile unde am mers să lucrez cu elevii, am întâlnit un copil care primea o alocație lunară pentru a nu fi agresiv la școală. Este inutil să precizez că această formă de răsplată nu dădea roade de cele mai multe ori, iar copilul nu își primea suma de bani promisă. Această metodă nu numai că nu este eficientă pe termen scurt, dar pe termen lung copilul nu dezvoltă abilități esențiale precum: capacitatea de a-și stăpâni mânia, empatia și compasiunea, stimă de sine și o imagine de sine sănătoasă. Tot ceea ce învață este că el trebuie să primească bani pentru a nu lovi.
Dacă se folosesc în mod frecvent recompense trebuie avute în vedere următoarele aspecte:
- Odată ce nu mai sunt folosite, ele își pierd valoarea. Dacă un copil nu mai este recompensat el nu are niciun motiv să facă ceea ce i se cere.
- Pe măsură ce înaintează în vârstă recompensele trebuie să fie din ce în ce mai mari, deoarece copilul își pierde interesul de a face un anumit lucru pentru aceeași recompensă.
Totodată, singura formă de motivație care persistă pe termen lung este cea intrinsecă. Motivația intrinsecă este cea care arde în interiorul fiecăruia dintre noi și cea pe care trebuie să o dezvoltăm în copii.
Și atunci ce putem face pentru a dezvolta motivația intrinsecă, fără recompense?
- Ajută-l pe copil să înțeleagă finalitatea acțiunilor sale. Să luăm exemplul unui copil care îi ia jucăria altui copil. Îi poți spune: „Îți iau eu altă jucărie, lasă-i copilului jucăria lui”, dar motivul pentru care va face acel lucru este pentru a primi ceva în schimb. Ajută-l să înțelegă punctul de vedere al celuilalt, întrebându-l: „Cum crezi că s-a simțit prietenul tău când i-ai luat jucăria?”
- Ajută-l să găsească singur soluțiile. Copiii fiind într-un continuu proces de învățare greșesc frecvent, pentru că greșeala nu este altceva decât o experiență de învățare. Cel mai important este ca ei să găsească modalități de a îndrepta greșelile respective. În situația de mai sus, a copilului care i-a luat jucăria altui copil, poți continua discuția întrebându-l: „Ce ai putea face acum să-l ajuți să nu se mai simtă trist?”
- Dezvoltă-i empatia și modelează generozitate. Povestește-i despre cum te simți tu atunci când îi ajuți pe ceilalți și de ce încerci să ai un comportament care să nu-i rănească. Participați împreună la acțiuni caritabile și oferă-i un model bun de generozitate. Generozitatea este prietenă bună cu moralitatea și motivația intrinsecă.
Uitându-mă în jurul meu îmi dau seama că din ce în ce mai mulți părinți folosesc conceptul de educație a viitorului, lucru care mă bucură foarte tare și de abia aștept să văd rezultatele peste zece-douăzeci de ani.
Am vrut să îmbin aceste două concepte, acela de educație a viitorului și cel de generozitate, așa că am gândit un eveniment unic.
Este vorba despre proiectul meu de suflet „Educația Viitorului”.
Este un seminar de parenting aproape gratuit, organizat în scop caritabil pentru a susține 3 familii nevoiașe cu alimente.
Pentru fiecare pachet costul este de aproximativ 15 lei. O sumă mică pentru mulți dintre noi, însă atât de importantă pentru acești oameni care își cresc copiii în condiții grele.
Dacă ești din București, te invit în data de 17 Decembrie, de la ora 18:30, la Connect Hub – Bld. Dacia, nr. 99 (zona Piața Romană).
Am pregătit pentru tine multe informații interesante și practice, 3 invitați speciali, o tombolă cu premii și un spațiu de joacă pentru copii.
Descoperă toate aceste informații și ajută-l pe copil să învețe să fie generos, participând la seminarul „Educația Viitorului”.
Citește mai multe pe pagina oficială a evenimentului: Seminar aproape gratuit Educația Viitorului.
Te așteptăm alături de noi pe 17 Decembrie.
Gânduri bune,
Adriana