Mecanisme de apărare psihică folosite de copii

Bin te-am găsit,

Cu toții folosim unele mecanisme de apărare ale eului. Aceste mecanisme ne ajută să atenuăm sau să mascăm conflictele interioare sau factorii de stres care generează anxietate.

Așa cum organismul tău începe să pună în funcțiune mecanisme de vindecare în momentul în care te rănești, la fel se întâmplă și în cazul unei răni emoționale, când psihicul folosește anumite mecanisme pentru a te proteja.

Aceste mecanisme sunt reprezentate de emoții, gânduri sau comportamente aparent involuntare, ce apar ca răspuns la perceperea unui pericol psihic.

Mecanismele de apărare ale eului apar uneori în urma unui eveniment traumatic, însă, de cele mai multe ori sunt un mijloc prin care individul (copil/adult) se păcălește pe sine.

Cum te ajută cunoașterea acestor mecanisme?

Cunoscând detalii despre fiecare în parte, vei putea înțelege cauza anumitor comportamente pe care le adoptă copilul în diferite circumstanțe.

Poți identifica aceste mecanisme la tine însuți/însăți și să conștientizezi de ce le folosești, fiind prezent/ă la aspecte din comportametul tău la care nu ai fi dat atenție în alte stuații și care îți pot oferi mai multe răspunsuri despre tine.

Mecanismele de apărare sunt modalități de a evita emoțiile mai puțin plăcute. Astfel emoțiile ajung să nu mai fie trăite, ci îngropate în sine, în spatele unor măști.

Poți avea o cunoaștere mai profundă a cauzelor din spatele unui comportament al copilului. Astfel poți sprijini copilul mergând direct la cauză (emoția din spatele comportamentului) și nu doar la efectul acesteia (comportamentul manifestat).

Astăzi vreau să vorbesc despre șase dintre mecanismele de apărare ale eului folosite de copii.

1. Regresia – este o revenire la stadiile anterioare de dezvoltare, sau doar manifestarea dorinței de a reveni la acele etape. Apare frecvent atunci când în familie vine un nou frate, sau la copiii ce au trăit experiențe traumatice în primii ani de viață, ori au suferit traume de separare, precum și la cei din centrele de plasament. În cazul regresiei copilul va începe, spre exemplu să urineze din nou în pat, sau în pantaloni, deși renunțase de mult la pampers, sau va spune că dorește să fie alăptat, va gânguri ca un bebeluș și așa mai departe.

2. Identificarea cu agresorul – este un mijloc de apărare al eului folosit în special pentru a depăși anumite frici, atât temeri din registrul fantastic cât și frici din registrul real. Spre exemplu o fetiță care se teme de fantome se va preface că este și ea fantomă, astfel trecând din rolul de victimă în cel de „agresor” (exemplu din Anna Freud).

3. Proiecția – este modalitatea prin care copilul pune pe seama altei persoane anumite aspecte ale caracterului său. Spre exemplu, poate vorbi despre un prieten care este agresiv cu el, la rândul său fiind și el agresiv (fizic, verbal) cu alte persoane. Acele trăsături de caracter care ne plac sau ne displac la ceilalți, care ne trezesc o emoție puternică, le regăsim și la noi înșine.

4. Disonanța cognitivă – este acea modalitate folosită pentru a justifica un anumit comportament, pentru a aplana un conflict interior, pentru a proteja imaginea de sine. Spre exemplu un elev va spune că preferă să copieze la un test pentru că și ceilalți o fac. Astfel, pentru a nu-i fi afectată imaginea de sine (fiecare individ are nevoie să se considere bun și moral), copilul găsește o explicație prin care își validează alegerile.

5. Negarea – este un mecanism ce apare în copilăria timpurie și reprezintă refuzul de a accepta realitatea. O putem întâlni la un copil care spune că părinții săi sunt împreună, deși aceștia au divorțat. Atunci când acel lucru care este negat provoacă o emoție intensă, neplăcută, acesta va fi negat vehement.

6. Deplasareaeste o modalitate de apărare a eului prin care copilul își exprimă gândurile sau emoțiile față de o altă persoană decât sursa acelor gânduri sau emoții. Atunci când un copil este agresat acasă (fizic sau verbal) tinde să devină la rândul său agresiv față de ceilalți. Bullying-ul este un exemplu de deplasare. În spatele comportamentului bully-ului se ascunde teamă și neputință față de situația trăită acasă sau într-un alt context. Logica din spatele acestui mecanism de apărare este aceea că eliberăm emoțiile trăite asupra unei persoane mai slabe sau într-un context unde nu există riscuri.


Descoperă la tine însuți/însăți momente în care folosești aceste mecanisme, iar apoi încearcă să le identfici la copilul tău.

Am mai scris despre proiecție și despre alte principii în relaționările cu ceilalți și aici: Relații sănătoase, copii echilibrați.

 

Gânduri bune,

Adriana

 

Sursă foto: pixabay.

O părere despre “Mecanisme de apărare psihică folosite de copii

Spune-mi părerea ta aici: